Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni a fost construită în anul 1825. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august).
Conform unei legende preluată de bătrânii locului din gura strămoșilor lor, în anul 1825 un grup de muncitori italieni care lucrau la exploatarea forestieră în zonă, au găsit un bulgăre mare de gheață care, în ciuda faptului că era luna august, nu se topea. Aceștia fiind uimiți de acest fenomem, dar și credincioși, au intuit că este o minune divină și au apelat la preotul romano-catolic din localitatea Florești. Acesta venind la fața locului, a săvârșit o slujbă în urma căreia gheața s-a topit iar ei au interpretat aceste întâmplări ca un semnn ceresc că acolo trebuie înălțată o biserică. Astfel a fost construită o mică biserică din lemn de 20 de metri pătrați (5x4m), plus un mic altar și i-au pus hramul „Adormirea Maicii Domnului”, sărbătorit la 15 august. Până în 1918 se slujea aici doar de hram, alternativ romano-catolicii și ortodocșii. Apoi a fost abandonată pentru o perioadă bună de timp, ajungând depozit de cânepă și în prag de demolare.
Înmulțindu-se locuitorii pe firul râului Someșul Rece unde este situată biserica, în anul 1957 a fost mărită cu 30 metri pătrați, adăugându-se 6m la lungimea ei, repunerea în seviciu a bisericii fiind dată de târnosirea acesteia în cultul ortodox de către episcopul ortodox de la Episcopia Vadului, Feleacului și Clujului. Între anii 1986-1988, pr. paroh Danciu Gheorghe, a realizat lucrări majore la sfânta biserică ce au constat în pictura interioară, construirea unui nou altar, a bolții și a turlei, precum și a două abside laterale, suprafața totala utilă extinzâdu-se cu încă 52 metri pătrați, dintre credinciosi implicându-se profund material și fizic cântărețul bisericii Filip Iosif cu soția Ecaterina, precum reiese din Pisania de la acea vreme. Biserica a fost resfințită în luna iunie 1988 de către I.P.S. Părinte Arhiepiscop Teofil Herineanul. Se spune că la construirea altarului original s-au folosit șapte feluri de lemn: brad, mesteacăn, plop, ulm, stejar, fag și paltin. La noua construcție s-au folosit doar rășinoase: molid și brad.
