Din punct de vedere al importanţei pe care o deţine, este necesară punerea în evidenţă a turismului. Această zonă este cuprinsă în Parcul Naţional al Munţilor Apuseni şi înglobează în arealul său câteva rezervaţii naturale:
a) de importanţă naţională: Turbăria de la Căpăţâna, cu valoare botanică, pusă sub protecţie în anul 1969, fiind situată pe creasta principală a masivului Gilău-Muntele Mare, între vârfurile Căpăţâna şi Balomireasa, la altitudinea de 1600 m;
b) de importanţă judeţeană: Cheile Dumitresei (cu valoare peisagistică); obârşia Someşului Rece şi obârşia Răcătăului (cu valoare cinegetică); defileul Someşului Rece şi defileul Răcătăului (cu valoare mixtă) – defileul Răcătăului se află pe teritoriul a două comune: Măguri Răcătău şi Mărişel şi a fost pus sub protecţie în anul 1994.
Acestor rezervaţii naturale li se adaugă şi rezervaţia zoologică “Împărăţia lui Zamolxe”, care a luat fiinţă în anul 1968, purtând iniţial denumirea „La Scăriţa”. Numele actual al rezervaţiei provine de la legenda inventată de o profesoară pentru copiii cu care mergea în excursie în acest loc, pentru a-i stimula şi a le mări interesul pentru această zonă. Denumirea a prins foarte bine în mintea copiilor (şi nu numai), astfel că se păstrează şi în prezent.
Rezervaţia zoologică se întinde pe o suprafaţă de 514 ha, cuprinzând numeroase specii de animale, ca vulpe, pisică sălbatică, râs, lup, cerb căprior, găinuşă de alun, găinuşă și cocoş de mesteacăn, vidră, jder, bursuc, veveriţă, iar în apele Răcătăului (care traversează rezervaţia) se găseşte păstrăv indigen, al cărui pescuit este interzis.
În rezervaţie, vânătoarea se poate practica numai cu autorizaţie (individuală sau colectivă), existând doar anumite perioade în care este permisă: de exemplu, la căprior este permisă între 15 mai – 15 august, iar la cerb selecţie între 15 septembrie – 30 octombrie. Vânătoarea de râs şi cerb, datorită costului ridicat pe care îl comportă, este practicată numai de turiştii străini .
Tot în categoria potenţialului biogeografic atractiv sunt incluse şi întinsele suprafeţe de pădure care, pe lângă aspectul pitoresc pe care îl dau (mai ales cele de pe versanţi), cuprind în arealul lor numeroase specii de animale sălbatice, care măresc interesul turiştilor.
În categoria obiectivelor turistice poate fi inclusă aducţiunea din Valea Ierii şi acumularea Someşu Rece II, construită în anul 1978, cu un baraj de 40 m înălţime, acumulare care se află în vecinătatea drumului comunal DC110A, însă la o altitudine cu circa 40 m mai coborâtă decât acesta, ceea ce măreşte pitorescul peisajului.
O importanţă destul de ridicată prezintă şi bisericile de lemn ale aşezării, precum şi Mănăstirea Bordeşti care, tocmai prin amplasarea ei într-o zonă înaltă, destul de izolată, determină includerea sa în traseele turiştilor,
Comuna Măguri Răcătău dispune de zone favorabile dezvoltării bazelor de agrement care ar putea fi folosite tot timpul anului, atât vara (pentru pescuit, vânătoare, terenuri de sport), cât şi iarna (pârtii de schi, săniuţe, bob – o pârtie de schi există deja în satul Măguri, iar primăria aşezării îşi propune amenajarea alteia în zona centrală a reşedinţei, mai exact la Hoanca Trencii).
